| Despre noi |
 Intreaga existenta a Sibiului se învârte, de secole, în jurul Cibinului. La o aruncatura de bat de batrânul burg, însotind firul apei ce împarte orasul în doua, în sus, spre izvoare, întâlnesti un peisaj desprins parca din basm, cu paduri bogate, ape repezi, asezari cu oameni veseli si ospitalieri. Sus de tot, acolo unde cerul se uneste cu crestele Muntiilor Cindrelului, se deschid doua caldari glaciare, în care troneaza lacurile Iezerul Mare si Iezerul Mic. Unde mai pui la socoteala ca zona cuprinde lacul de acumulare de la Gura Râului si statiunea Paltinis. Toate acestea fac parte din Ocolul Silvic Valea Cibinului.  Din punct de vedere geografic, padurile administrate de Ocolul Silvic Valea Cibinului sunt situate în partea de vest, sud-vest a Sibiului si ocupa 78 la suta din suprafata totala, de 19.816,8 hectare, a acestuia. Teritoriul ocolului se întinde pe versantul nordic al Carpatilor Meridionali si pe versantul nord-estic al Muntilor Cindrelului, cuprinzând bazinele Tocile, Magura, Steaza, Cibin, Orlat. Ocolul Silvic Valea Cibinului este delimitat, la nord, de culmea Cacovei, iar la sud, de culmile Cindrelul, Batrâna, Oncesti si Magura. Ocolul este arondat cu opt unitati de productie, împartit în patru districte si 20 de cantoane silvice de paza si control. Ocolul Silvic Valea Cibinului se învecineaza la nord cu Ocolul Silvic Saliste, prin culmea Baltile Rosii si culmea Cacovei, precum si cu Ocolul Silvic Sibiu, prin râul Negru, drumul judetean Orlat – Poplaca si soseaua Rasinari – Cisnadioara – Cisnadie. La sud si la est, se gaseste Ocolul Silvic Valea Sadului, delimitarea fiind marcata de culmile Cindrelului, Batrâna, Oncesti, Magura si respectiv, culmea Neamtului.  Cea mai de pret bogatie a zonei o reprezinta «aurul verde ». cum teritoriul Ocolului Silvic Valea Cibinului are o amplitudine altitudinala foarte mare (490 – 1890 metri), privirea trecatorului se desfata în fata unei privelisti aproape ireala, generata de cele cinci etaje de vegetatie. Pe culmile cele mai înalte domneste etajul subalpin, pentru ca, încet – încet, spre vale, padurile de molid si brad, fag si gorun sau speciile de amestec, paltin de munte, frasin, larice si pin, sa realizeze o îmbinare perfecta, creionata parca de un pictor celebru.
Padurile din grupa functionala I (cu rol deosebit de protectie) ocupa 74 la suta din suprafata, în timp ce padurile din grupa a II-a (cu rol de protectie si productie), circa 26 la suta.  Intreaga retea hidrografica din cadrul ocolulu este tributara bazinului hidragrafic al Oltului, Cibinul fiind afluent de dreapta. Cibinul se formeaza prin unirea Râului Mare cu Râul Mic, în dreptul punctului « La Pisc ».De la contactul cu Podisul Transilvaniei si pâna în vârful Cindrel (2.244 m ), se disting cel putin trei etaje în care temperatura medie variaza între 8 si 9 grade Celsius (în partile mai joase ale ocolului), între 3 si 4 grade Celsius la altitudinea de 1.450 m si doar 2 grade Celsius pe vârful Cindrel. Precipitatiile medii anuale (832 mm) indica un grad ridicat de favorabilitate pentru molid si brad, mijlociu pentru fag si gorun si pentru speciile de amestec, formate din paltin de munte, frasin, larice si pin.  Fara îndoiala, rezervatia naturala « Iezerele Cindrelului » reprezinta capodopera inestimabila a ocolului. Zona este înscrisa în lista « Important Bird Areas in Europa », alaturi de alte 2.439 de zone acvifaunistice. Situata pe versantul nordic al platoului Frumoasei, aproape de vârful Cindrel, rezervatia cuprinde doua vai glaciare: Iezerul Mare (1.999 m) si Iezerul Mic (1.949 m), în suprafata de 417,4 hectare. Zona cuprinsa în rezervatie gazduieste o flora si vegetatie de tip alpin si subalpin, fiind identificate 363 specii de plante, între care:
 Lumea pasarilor din jurul celor doua lacuri este cunoscuta si dincolo de hotarele României, fiind identificate 29 de specii, dintre care amintim:
« Grija de padure este eminamente grija zilei de mâine, este simtul solidaritatii cu viitorul ». |